- Stickere pentru betivi in Noua Zeelanda.

- publicitate de guerrila

- reclame pe hartia igienica

Dar cred ca este cea mai interesanta toaleta de restaurant pe care am vazut-o, de muulta vreme, in Bucuresti. Este mai mult decat foarte clar ca s-a acordat o atentie deosebita tuturor detaliilor – de la spatiul unde se afla lavoarele (si unde te poti odihni pe un fotoliu, daca nu este o cabina de toaleta libera), pana la toalete, care au absolut tot ce le trebuie – nu lipsea absolut nimic.

Totul stralucea de curatenie, desi era tarziu in noapte, spre inchiderea programului, atunci cand le-am “vizitat” eu – ceea ce, in unele restaurante, inseamna maximum de mizerie posibila in toalete, caci staff-ul e deja obosit, nu mai vrea nimeni sa arunce un ochi in acea zona, toti abia asteapta sa se termine programul si sa scape de clienti.

Felicitari oricui a facut design-ul si felicitari si celor care o intretin! Evident, e si meritul clientilor – restaurantul fiind unul “de lux” si situat intr-o zona civilizata, nici clientii nu isi bat joc de ceea ce gasesc in toaleta. Cel putin momentan. Mai vedem peste vreun an, doi…

Ceea ce ne intereseaza insa pe acest blog este toaleta. Cum era de asteptat, totul este in regula acolo, dar trebuie mai multa atentie la detalii. O prima chestiune cu care se confrunta managementul este spatiul mic – au reusit sa il gestioneze in sa bine, punand o oglinda in holisorul de la intrare. Pe de alta parte designul acestui holisor mi se pare neinspirat – au aplicat repetat un afis de la Muzeul van Gogh

De principiu sunt 2 chestiuni care m-au deranjat la toaleta doamnelor: lipsa uscatorului pentru maini si colacul WCului. Desi era curat, parea cam neingrijit datorita scrijeliturilor. Avea ceva inconfortabil.

Sincer, sper ca sa nu vedem astfel de spatii si in Bucuresti. Este drept ca inca se mai vad domni care folosesc copaci sau ziduri in plin centru al orasului… In acest context, ar fi mai bine ca acesti domni sa isi rezolve problemele in astfel de toatele. Totusi, ca design mi se par cam poluante vizual

In lume, pare sa fie acelasi interes crescut in a instala toatele publice, dar designul lor – si implicit confortul oferit – este altul. Iata cateva imagini.

Este adevarat, eforturile financiare implicate de astfel de proiecte sunt mai mari. Totusi, la o analiza mai atenta nu cred ca sunt mult mai mari. In plus, prin design ele nu polueaza vizual, chiar dimpotriva. Parte a suprafetei exterioare si peretii interiori pot sa fie si spatii publicitare, deci investitia se amortizeaza in timp, si probabil ca nu in foarte mult timp.

La toaleta nu sunt multe aspecte negative de comentat, insa, din nou, mi se pare ca lipseste grija pentru mici detalii. Primul lucru pe care l-am remarcat este ca WC-ul este mixt – atat pentru barbati, cat si pentru femei. Sunt 3 cabine si doua chiuvete. De principiu nu m-a deranjat acest aspect, dar cred ca unele doamne nu ar vrea sa isi pudreze nasul si sa isi admire silueta stiind ca oricand ar putea veni cu barbat in incapere… Tot la capitolul puncte negative pun si lipsa uscatorului electric de maini. Mai am un semn de intrebare si legat de frecventa cu care se face curatenie. Nu era murdar, dar in cabina in care am intrat eu cineva dinaintea mea cam daduse pe de laturi si nu se facuse curat. Era un fenomen recent, deci nu pot sa acuz ca cei de la restaurant nu verificasera si nu remediasera situatia.

La partea pozitiva trec designul interior si mirosul chiar frumos din interior. Trebuie sa remarc ca, din pacate, in multe localuri este un miros destul de greu si in nici un caz placut. Innumeroase cazuri miroase a detergenti de proasta calitate. La Capriciossa insa chiar este un parfum discret foarte placut.